Tăpuşele

(si sper sa o tinem tot asa)

(deschid o alta paranteza, in care vreau sa ma scuz ca nu am mai postat demult. si sa ma justific - de vina au fost evenimentele din saraca mea tara de bastina, batuta de soarta, draga Moldovioara, evenimente care m-au tinut tintuita numai pe site-urile de stiri si analize a ceea ce e intampla… acum, ca au mai trecut, pot sa ma mai concentrez si eu la lucruri mai placute)

La Carturesti am fost si sambata mai trecuta, cand Amalia s-a delectat cu lecturile in engleza (profesorii de la British Council au citit un text cu onomatopee [englezesti, care se deosebesc, in mare parte, de cele romanesti] si la sfarsit, cand toti copii repetau dupa Michael Bostock “mumumu”, a zis si ea “mamama”, ca sa fie in rand cu lumea (”mumumu” inca nu facem), iar la “cock-a-doodle-doo ” a scos un “cocodac” )…
… si sambata trecuta, pentru ca n-am observat in program ca in samabata dinaintea Pastelui nu spun povesti….
… si sambata asta, cand un nene (am omis inceputul si nu stim cum ii zice) a povestit “Tinerete fara batranete si viata fara de moarte”. Spre rusinea mea, nu mai tin minte care era rastalmacirea povestii conform analizelor literare din manualele noastre (am fost mai buna la reale si, in plus, nu intelegeam niciodata de ce nu era admisa abaterea de la criticile literare din carte si expunerea punctului meu de vedere referitor la o opera (o a mia paranteza: la liceu am dat peste o profa care, desi nu era, de departe, cel mai bun dascal, se amuza cu discutiile noastre in contradictoriu - ea, din carti si eu, din ratiune. Cel mai inflacarat debate l-am avut la “Mesterul Manole”, cand incercam sa ma lamuresc cum poate fi o manastire “sfanta”, cu un om zidit in ea si de ce nu putea sa-si miste Manole fundul si instrumentele 2 pasi mai la dreapta/stanga, unde constructia nu s-ar fi uzurpat, da’ a fost musai s-o zideasca la Ana. Pentru ce “jertfa pentru arta”, daca se putea si fara sacrificii?! in fine… inchei paranteza), dar nenea povestitor le-a expus copiilor urmatoarea morala: nu fugiti de parinti (la joaca, la discoteca, in alte tari, etc), pentru ca viata nu este “fara batranete” si, cand veti dori sa va intoarceti la ei, nu-i veti mai gasi (asa cum s-a intamplat cu eroul povestii, care a gasit imparatia goala).

V-am adus si niste filmulete, ca sa vedeti cum se distreaza copiii: