Tăpuşele

sau “Unde iesim cu copilul in oras?”.

Ziua Amaliei am sarbatorit-o, pana la urma, intr-un apartament (am zis ca asta e cea mai buna solutie pentru ea), dar initial intentionam sa mergem la un restaurant. Navigand pe net, in cautarea unui local unde sa se simta bine si Ami, si invitatii, am aflat ca acestea sunt catalogate sub termene generice: children-friendly, kid friendly sau family-friendly si in Bucuresti sunt destul de putine. Citeste mai departe »

Pe 6 februarie 2009, Amaliushca (asa e dezmierdata fetita noastra, in familie) a implinit 1 an!
In urma inventarului facut (pentru perioada februarie 2008 - februarie 2009), au fost trecute in revista si urmatoarele realizari: Citeste mai departe »

Am observat ca cea mai simpla modalitate, pentru un copil, sa invete ceva nou (si bune, si … probabil, si rele - asta voi vedea mai tarziu), este sa socializeze cu alti copii de varsta lui (dupa ce am scris fraza asta, vad ca suna foarte … evident, dar cel putin, confirm ca si la bebelusi e la fel).  De la Max (care, e cu 1,5 luni mai mare decat ea si care e plecat din tara, probabil, pentru mult timp), Amalia a invatat, de exemplu, sa bata din palme, iar de Craciun le-a dat lectii si buneilor: Citeste mai departe »

Amalia cu tati au inventat asta seara un nou joc, pe care vi-l impartasesc si voua: Citeste mai departe »

pediatrul amaliei, care ne vizita lunar acasa, nu mi-a raspuns la apelurile telefonice o luna de zile, rastimp in care mie mi-au trecut prin minte fel de fel de idei de ce o face oare: se astepta sa-i platesc mai mult; se astepta sa fiu mai ospitaliera si s-o servesc cu ceai si bomboane; are mai mult de lucru la noul serviciu si a hotarat sa mai renunte la unii din clientii care nu sunt favorabil localizati (deseori sa plangea de trafic); nu mai putea vorbi cu mine de rusine, ca ultima data i-a zis amaliei, la plecare, “pa, anastasia” (dupa ce o mai numise, in timpul consultatiei, si cristina); etc, etc.

Citeste mai departe »